Scandinavia, formată din Danemarca,
Norvegia, Suedia, Islanda, Finlanda și Insulele Feroe, a fost locuită
încă din cele mai vechi timpuri de triburi germanice, ai căror membri au
fost numiți nordici sau vikingi. În jurul secolului al X-lea, intrând
în contact cu vikingii, călugării irlandezi strămutați în Islanda au
așternut în scris poemele nordicilor. Aproape tot materialul existent
astăzi despre mitologia scandinavă provine din Islanda acelor vremuri.
Acel material se împarte în două grupuri: Edda și poemele skaldice. Edda
este compusă din două manuscrise ce cuprind mituri, povestiri despre
vechi eroi și sfaturi pentru viața cotidiană. Primul, numit Codex Regius, este alcătuit din 29 de poeme, iar al doilea din 7. Două astfel de poeme sunt Voluspa („Profețiile Sibylei”) și Havamal („Cuvintele celui Preaînalt”). Poemele skaldice, cum ar fi Marinarul, culese de Snorri Sturluson în secolul al XIII-lea, conțin evenimente istorice, bătălii, relatări din viața
cotidiană, succesiunea regilor, etc. Pe lângă acestea există și
relatările în proză, așa-numitele saga, majoritatea atribuite aceluiași
poet islandez Snorri Sturluson. În saga el a inclus clarificări și
explicații ale poemelor Edda, ceea ce a reprezentat un real ajutor
pentru înțelegerea religiei nordicilor.
Principalii zei ai scandinavilor se numeau Aesir („As” sau „Ass” la singular, tradus ca „zeu”). Locuiau în Asgard („Grădina zeului”), un loc asemănător cu Grădina Edenului, în care își petrecea timpul dumnezeul biblic, și cu grădina zeilor din Epopeea lui Gilgameș. În Geneza biblică, Grădina Edenului era păzită de „heruvimi şi sabie de flacără vâlvâitoare”; în miturile scandinavilor, Asgardul era păzit de Heimdallr, „cel mai alb dintre zei”, portretizat cu o sabie într-o mână și în cealaltă cu cornul Gjallarhorn. Cele nouă lumi ale Universului erau susținute de...
Continuarea aici: http://www.secretelezeilor.ro/9-zeii-scandinavilor/.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu