25. Veghetorii

Unul dintre marile mistere ale științei este apariția, cu 40.000 de ani în urmă, a unei rase de oameni cu caractere europide, având înălțimea cuprinsă între doi și trei metri și capacitatea cutiei craniene de 1800-1900 cm³. În 1982, revistele Stern și Science en Vie au publicat o serie de articole științifice însoțite de fotografii ale unor dovezi paleontologice uimitoare. Astfel, în 1895, un grup de mineri a găsit în statul american California rămășițele mumificate ale unei femei cu înălțimea de 2,03 metri. În 1898, antropologii de la Universitatea Harvard au descoperit în aceeași zonă un schelet de femeie cu înălțimea de 2,38 metri. În 1876 în Carolina de Nord și în 1912 în Wisconsin au fost găsite câteva zeci de schelete cu înălțimea de 2,40 metri. Aceste descoperiri sunt cu atât mai remarcabile cu cât realizăm că amerindienii aveau înălțimea medie de 1,55 metri. În 1930 a fost descoperită o necropolă străveche în nordul Mexicului, conținând sute de morminte ale unei populații cu înălțimea medie de 2,44 metri. În 1970, în Africa Centrală a fost găsită o necropolă veche de douăzeci de mii de ani, ce conținea șaizeci de schelete ale unor bărbați înalți de 2,85 metri. În 1976 au fost descoperite în Flandra două schelete vechi de peste treizeci de mii de ani, unul aparținând unui bărbat înalt de 2,47 metri, iar celălalt unei femei de 2,38 metri. În 1982 au fost găsite într-o veche necropolă de lângă orașul german Soest aproape o mie de schelete cu înălțimea medie de doi metri, precum și mormântul unui lider militar, al cărui schelet măsoară 2,30 metri. Tot în 1982, o echipă de arheologi a descoperit pe teritoriul Uniunii Sovietice un schelet de femeie, înalt de 2,65 metri și vechi de peste 3.500 de ani. Pe lângă scheletele acestor uriași de doi-trei metri, pe întreg cuprinsul globului au fost găsite unele aparținând unor ființe mult mai înalte. De exemplu, între 1947 și 1950, în localitatea Argedava din județul Giurgiu (România), arheologii au dezgropat optzeci de schelete cu înălțimea de patru metri. Arheologul american Maria Gimbutas consideră că acești uriași, aparținând civilizației kurgane, au invadat Europa din est acum șapte mii de ani. Cine erau acești giganți și de unde au apărut?

Continuarea aici: http://www.secretelezeilor.ro/veghetorii/.

24. Facerea omului

„Omul este o frontieră. Fiinţă dublă, marchează limita între două lumi. Dincoace de el e creaţia materială, dincolo misterul.” – Victor Hugo

Poetul roman Publius Ovidius Naso, cunoscut ca Ovidiu, scria despre erele omenirii, care pentru el erau în număr de patru:

– Epoca de Aur – eră dominată de pace şi dreptate. Oamenii nu cunoşteau arta navigaţiei, prin urmare nu cunoşteau lumea întreagă.

– Epoca de Argint – Jupiter a introdus anotimpurile iar oamenii au învăţat agricultura şi arhitectura.

– Epoca Bronzului – oamenii erau predispuşi la războaie, dar nu lipsiţi de respect faţă de zei.

– Epoca Fierului – oamenii au demarcat naţiile prin graniţe, au învățat navigația și mineritul. Sunt războinici, lacomi şi trufaşi în faţa zeilor. Modestia şi loialitatea nu se mai întâlnesc nicăieri.

Cele patru ere ale lui Ovidius au corespondent în hinduism, unde un ciclu cosmic durează 4,32 de milioane de ani omeneşti şi are patru vârste:

– Vârsta de Aur (Satya) – durează 1.728.000 de ani. Toate fiinţele erau perfecte, neavând nevoie nici de hrană, nici de adăpost.

– Vârsta de Argint (Treta) – durează 1.296.000 de ani. Oamenii îşi luau hrana din copaci fermecaţi, care le dădeau tot ce îşi doreau, şi toţi studiau Vedele. Zeii i-au împărţit pe oameni în preoţi, regi, producători şi sclavi, fiecare îndeplinind lucruri tipice pentru casta lui.

– Vârsta de Bronz (Dwapara) – durează 864.000 de ani. Au început războaiele şi oamenii n-au mai putut înţelege în întregime Vedele, aşa că zeii le-au împărţit în patru cărţi.

– Vârsta Neagră, a Fierului (Kali) – durează 432.000 de ani. Oamenii erau corupţi şi imoralitatea domnea peste Pământ. Această vârstă şi-a grăbit sfârşitul prin violenţă, până când disoluţia cosmică a făcut loc unei noi creaţii şi unei noi Vârste de Aur, ciclul reîncepând astfel.

Cu opt secole înaintea lui Ovidius, poetul grec Hesiodos scria la rândul său despre erele omenirii, pentru el fiind însă...

Continuarea aici: http://www.secretelezeilor.ro/facerea-omului/.

23. Nașterea zeilor

„Cel ce caută, să caute până va găsi. Găsind, se va tulbura. Când se va tulbura, se va uimi și va domni peste Tot”. – Isus („Evanghelia lui Toma”) 

Ajunși din nou unul în brațele celuilalt, departe de Grădina Zeilor, Enki și Ninhursag și-au continuat nestingheriți povestea de dragoste. Care a dat roade, după cum susțin miturile lumii. În Facerea din Vechiul Testament, după izgonirea din Grădina Edenului, „a cunoscut Adam pe Eva, femeia sa, şi ea, zămislind, a născut pe Cain şi a zis: «Am dobândit om de la Yahweh». Apoi a mai născut pe Abel, fratele lui Cain” (4:1-2). Cain a devenit agricultor, iar Abel păstor. După un timp, frații i-au adus o jertfă zeului lor: Cain „din roadele pământului” iar Abel „din cele întâi-născute ale oilor sale şi din grăsimea lor”. Zeul biblic a preferat friptura mezinului, ceea ce a stârnit gelozia celui mare. Astfel încât într-o zi, pe un câmp, Cain l-a ucis pe Abel. Zeul biblic a aflat și l-a izgonit „în ţinutul Nod, la răsărit de Eden”. Nu după mult timp, „Adam a cunoscut iarăşi pe Eva, femeia sa, şi ea, zămislind, a născut un fiu şi i-a pus numele Set, pentru că şi-a zis: «Mi-a dat Elohim alt fiu în locul lui Abel, pe care l-a ucis Cain»”. Pe lângă aceștia, lui Adam și Evei li „s-au născut fii şi fiice”. Povestea primilor doi fii nu este nici pe departe o cronică a trecutului, fiind în realitate copiată din...

Continuarea aici: http://www.secretelezeilor.ro/nasterea-zeilor/.

22. Gemenii Divini

„Atunci Dumnezeu, Arhontele eonilor și puterilor, ne-a separat cu mânie. Atunci am devenit doi eoni.” – Adam („Descoperirea lui Adam”)

Miturile din întreaga lume ne vorbesc despre zei, entități care au petrecut o bună bucată de timp pe planeta noastră. De ce ne-au vizitat și de ce au rămas aici? Ipoteze sunt multe, mai ales de la apariția paleoastronauticii, unele incredibil de fantastice: ba că ar fi vorba despre exploratori spațiali, ba despre extratereștri veniți să ne extragă aurul pentru a-l împrăștia în atmosfera planetei lor, ba că ar fi niște spirite venite din straturile superioare ale unei planete pentru a învăța să evolueze, etc. Toate variantele mai mai mult sau puțin aberante referitoare la scopul sosirii acestor ființe pe planeta noastră o ignoră pe cea a anticilor: zeii nu au venit de bună voie pe Terra, ci au fost exilați aici. La fel ca Sophia gnosticilor.

Cea mai cunoscută astfel de legendă este cea creştină, care susţine că serafimul Lucifer, în încercarea de a-şi detrona tatăl, s-a luptat cu fratele său, arhanghelul Mihail (Mikha’el în ebraică). Fiind învinşi, Lucifer şi adepţii săi au fost aruncaţi pe Pământ, fiind cunoscuţi din acel moment ca „îngeri decăzuţi”. Biblia nu este prea „darnică” în ceea ce priveşte amănuntele acestui război. Singurele menţiuni se găsesc în...

Continuarea aici: http://www.secretelezeilor.ro/gemenii-divini/.

21. Jurassic Park

Pentru a putea vorbi despre dinozauri, este necesar să recapitulăm întâi ceea ce se ştie despre ei până acum. În primul rând, oamenii de ştiinţă au identificat până în prezent peste 700 de specii de dinozauri. Dintre acestea, doar cinci specii au scheletul complet, restul fiind doar oase izolate. Cum s-a ajuns la celelalte? Prin imaginaţia paleontologilor. Este binecunoscută rivalitatea din anii 1870 dintre colecţionarii de fosile Marsh şi Cope, care au inventat împreună peste 130 de specii. Marsh a publicat erorile lui Cope, chiar acuzându-l că pus capul în locul cozii în încercarea de a reconstrui o fosilă de reptilă marină. Şi în timpuri mai apropiate de noi câţiva astfel de oameni de ştiinţă au descoperit oase pe care le-au considerat a fi de dinozauri, ceea ce a dus la nașterea unor specii noi. Din păcate pentru ei, după o vreme s-a dovedit că acele fosile erau umane, nicidecum reptiliene. Dar acele specii de dinozauri proaspăt apărute au rămas totuşi în cărţile de specialitate.

Cum stabilesc cercetătorii noştri vârsta unor fosile? De unde ştiu ei că dinozaurii au apărut acum 240 de milioane de ani şi că au dispărut acum 66 de milioane? Dacă vă gândiţi la datarea cu carbon, uraniu sau potasiu, vă înşelaţi. Aceste metode funcţionează doar pentru fosile cu o vechime de câteva mii de ani, nicidecum de milioane. Atunci, care e metoda de calcul? Răspunsul este simplu...

Continuarea aici: http://www.secretelezeilor.ro/jurassic-park/.

20. Războiul „stelelor”

„Cine a înțeles lumea, a găsit un cadavru, iar cel ce a aflat cadavrul e mai presus de lume.” – Isus (Evanghelia lui Toma)

Pentru că și-a dorit un copil, Sophia a fost pedepsită cu întemnițarea în lumea materială, corpul ei fiind planeta noastră, Terra sau Pământul, cu o formă mult diferită față de cea de astăzi. Dacă nu s-a putut elibera, a reușit măcar următorul lucru satisfăcător: răzbunarea. În timpul unirii sale cu Bythos, când o parte din energiile celor doi s-au combinat, Sophia nu a căpătat capacitatea de a se înmulți la fel ca eonii din Ogdoadă, ci una surprinzătoare: abilitatea de a crea viață în închisoarea ei. Nu de a o crea din propria sa energie, ci de a o aduce din Pleroma spirituală. Astfel, l-a atras alături de ea pe cel care a încarcerat-o, numit Enlil de sumerieni și Authades / Ialdabaoth / Abraxas / Horos / Stauros / Nous / Monogenes / Seth / Christos de gnostici. Nu doar el a fost forțat să coboare în „lumea de jos”, unde a fost închis într-un corp material, ci și alți eoni care i-au fost alături, trupurile lor fiind planetele pe care le numim astăzi Mercur, Venus, Marte, Jupiter, Saturn, Uranus și Neptun. Fiind creatorul „închisorii”, Enlil se putea elibera cu ușurință și întoarce acasă, în tărâmul spiritual, împreună cu însoțitorii săi. Însă nu putea face acest lucru fără a o împiedica întâi pe Sophia să atragă și alți eoni în închisoarea ei. Nu oricum, ci în cel mai violent mod posibil.

În cartea The 12th Planet („A douăsprezecea planetă”) din 1976, scriitorul Zecharia Sitchin demonstra că poemul babilon Enuma Eliș nu descrie ascensiunea lui Marduk în fruntea panteonului, după victoria împotriva dragonului-femelă Tiamat, ci geneza sistemului nostru solar. Iată interpretarea sa, alături de propria lui traducere a textului babilonian...

Continuarea aici: http://www.secretelezeilor.ro/star-wars/.

19. Sophia

„Eu sunt tot ce a fost şi tot ce va fi. Până acum niciun muritor nu a reuşit să ridice vălul care mă acoperă.” – Neith (inscripție din templul zeiței din orașul egiptean Sais)

Întemeiat în jurul anului 332 î.e.n. de Alexandru Macedon, orașul Alexandria din nordul Egiptului a fost timp de câteva secole leagănul spiritualității omenirii. Devenind rapid un important centru comercial și cultural, Alexandria a fost capitala Egiptului și orașul de reședință al ultimei dinastii faraonice, cea a Ptolemeilor. În anul 30 î.e.n., Alexandria a fost câmpul de luptă al ultimei bătălii a Republicii Romane, în care Gaius Octavius l-a învins pe Marcus Antonius, victorie ce i-a adus titlul de împărat. Pe insula Pharos din fața țărmului Alexandriei se afla cea de-a șaptea minune a Antichității, un far înalt de 135 de metri, în vârful căruia se găsea statuia zeului Poseidon, înaltă de șapte metri. Celebra bibliotecă din Alexandria a fost cea mai mare bibliotecă a Antichității, ce cuprindea 900.000 de pergamente. Orașul a adunat mulțimi de filosofi, matematicieni, poeți și medici. În Alexandria s-au pus bazele calendarului iulian și ale geometriei moderne, au apărut cultul lui Serapis, hermetismul, neoplatonismul, neopythagoreanismul, iudaismul elenistic, secta therapeuților și creștinismul. Deoarece era nu doar cel mai mare centru elenistic din lume, ci și casa celei mai mari comunități evreiești, tot în Alexandria au fost traduse pentru prima oară în limba greacă scripturile evreilor, numite Septuaginta. În capitala Egiptului ptolemeic au trăit învățați precum matematicianul Euclid (cel supranumit „Tatăl geometriei”), matematicianul Diophantus (numit și „Tatăl algebrei”), Hypatia (filosoafă, matematiciană și astronoamă, considerată „Mama algebrei”), filosoful Philon (inventatorul creștinismului), filosoful Ammonius (unul dintre fondatorii neoplatonismului), istoricul roman Appian, inventatorul și matematicianul Ctesibius, matematicianul Hero, doctorul Herophilos (considerat primul anatomist din lume), filosoful Isidore (unul dintre ultimii adepți ai neoplatonismului), matematicianul și astronomul Menelaus (care a dat numele unui crater lunar), filosoful creștin Nemesius (autorul tratatului De Natura Hominis), Pappus (unul dintre ultimii mari matematicieni greci ai Antichității), teologul Origenes Adamantios (unul dintre părinții bisericii creștine), Klaudios Ptolemaios (matematician, astrolog, astronom și geograf) sau matematicianul Theon (tatăl Hypatiei).

În urma numeroaselor combinări ale sistemelor filosofice și religioase a apărut în Alexandria și...

Continuarea aici: http://www.secretelezeilor.ro/sophia/.

18. Geneza

„Dacă am cunoaște toate tainele Universului, am cădea îndată într-un plictis enorm.” – Anatol France

Dintotdeauna oamenii și-au dorit să afle adevărata natură a lumii în care trăiesc. Ce este, cum a apărut Universul și de ce. Au fost lansate multe păreri, care au rămas la stadiul de ipoteze, din cauza imposibilității de a fi demonstrate. Cea mai simplistă astfel de teorie (și cea mai răspândită totodată) considera Cosmosul creația zeilor. Odată cu dezvoltarea științei, oamenii au început să caute variante alternative, unele mai aberante chiar decât cele religioase.

În anii 1920, preotul și astronomul Georges Lemaitre a lansat teoria Big Bang-ului, teorie cu care astăzi sunt de acord majoritatea oamenilor de ştiinţă. Și nu doar ei, Papa Pius al XII-lea declarând pe 22 noiembrie 1951, cu ocazia întâlnirii membrilor Academiei Pontificale de Științe, că teoria Big Bang-ului este în concordanță cu toate conceptele romano-catolice referitoare la Creație. Conform acestei ipoteze, cu mult timp în urmă Universul încă nu exista. Nu exista absolut nimic, doar vidul. Cu circa 13,7 miliarde de ani în urmă, în acest imens nimic a izbucnit din senin o explozie uriașă, din care a luat naștere Universul. Acest prim Univers era atât de fierbinte, încât conținea doar energie pură. După numai o secundă, o parte din acea energie a fost transformată în semințele materiei, iar Universul s-a umplut de o ceață densă. Timp de patru sute de milenii, Universul a crescut iar ceața a început să formeze atomi. După un miliard de ani, un nor de ceață a devenit atât de dens încât a explodat, dând naștere primei stele. Ceilalți nori i-au urmat exemplul, iar stelele astfel formate s-au grupat încet-încet în galaxii. Pentru veridicitatea teoriei Big Bang-ului, cercetătorii se bazează pe trei indicii majore...

Continuarea aici: http://www.secretelezeilor.ro/geneza/.

17. Natura zeilor

„Eu ştiu, o Arjuna, fiinţele care au fost, care sunt şi care vor fi; pe mine însă nu mă ştie nimeni.” – Krişna (Bhagavad-Gita 7:26)

 

Deși exista de ceva timp, fenomenul OZN a luat amploare începând cu 27 iunie 1947, când americanul Kenneth Arnold a declarat că a văzut nouă „farfurii zburătoare”. Termenul a fost folosit pentru toate aparițiile aeriene inexplicabile până în 1952, când Forțele Aeriene Americane au adoptat termenul „O.Z.N.”, adică Obiect Zburător Neidentificat. La doar câteva zile de la declarația lui Kenneth Arnold, mai exact pe 8 iulie, fermierul Mac Brazel din Roswell, New Mexico, a raportat autorităților prăbușirea unei astfel de „farfurii” pe proprietatea sa. Imediat și-au făcut apariția câțiva soldați, care au recuperat rămășițele navei dar și cadavrele unor creaturi cenușii, de mici dimensiuni. Ziarul local din 8 iulie 1947 susținea că, la ordinul colonelului Blanchard, locotenentul Walter Haugh a declarat că Armata a recuperat resturile navei, ce au fost duse la Fort Worth. Pe 9 iulie, într-un comunicat de presă, generalul Ramey a afirmat că a fost vorba doar despre un balon meteorologic. Documentul, numit Unitatea pentru Fenomene Interplanetare, care are ștampila Departamentului de Război cu data de 22 iulie 1947, susține că la Roswell au fost găsite...

Continuarea aici: http://www.secretelezeilor.ro/19-natura-zeilor/.

12. Zeii evreilor

„Vă rătăciți neștiind scripturile, nici puterea lui Dumnezeu” – Isus (Evanghelia după Matei 22:9)

Evreii reprezintă probabil cel mai celebru popor din istoria omenirii. Dacă nu pentru fapte vitejești, măcar pentru răspândirea istoriei lor prin intermediul Bibliei. Conform acestei istorii, urmașii lui Abraham (Avraam în română) s-au stabilit întâi în Canaan, apoi s-au mutat în Egipt, unde s-au înmulțit în mod considerabil. Fiind transformați de egipteni în sclavi, s-au întors în Canaan, conduși de Moise. După moartea acestuia, Iosua Navi a fost cel care a preluat conducerea grupului de israeliți, cucerind Canaanul. Prin 1047 î.e.n. s-a format regatul unit al Israelului și Iudeei, sub conducerea lui Saul. Sub stăpânirea lui David, regatul a devenit o mare putere mondială. Apogeul a fost atins în timpul lui Solomon, fiul lui David, care a transformat Ierusalimul într-o metropolă. Conform tradiției, el a construit primul templu al lui Yahweh, zeul evreilor. După moartea lui Solomon, regatul s-a divizat în două părți: Israel și Iuda. În anul 586 î.e.n. babilonienii au cucerit Ierusalimul, distrugând templul și deportându-i pe localnici în Babilon; poporul rămas în Iudeea s-a refugiat în Egipt. Perșii au cucerit Babilonul și i-au eliberat pe evrei din robie prin 539 î.e.n. Întorși în Ierusalim, aceștia au refăcut templul lui Solomon, care a fost distrus mult mai târziu de către romani. În 332 î.e.n., Alexandros Macedon a cucerit imperiul persan, din care făcea parte și Iudeea. După moartea sa, teritoriul biblic a ajuns sub stăpânire siriană. În jurul anului 162 î.e.n. iudeii s-au răsculat, reușind să creeze un stat independent, regatul hasmonean, care a dispărut în 63 î.e.n., când romanii i-au pus la conducere pe Irodieni, vasalii Romei. În anul 6 romanii au cucerit Iudeea, transformând-o în provincie romană. În anul 66 a izbucnit revolta iudeilor, care durat patru ani și a dus la pustiirea Ierusalimului, implicit la distrugerea templului lui Solomon de către romani. Din anul 135, romanii au schimbat numele Iudeei în...

Continuarea aici: http://www.secretelezeilor.ro/zeii-evreilor/.

9. Zeii scandinavilor

Promo: https://www.youtube.com/watch?v=OQy1KUflF8o.

Scandinavia, formată din Danemarca, Norvegia, Suedia, Islanda, Finlanda și Insulele Feroe, a fost locuită încă din cele mai vechi timpuri de triburi germanice, ai căror membri au fost numiți nordici sau vikingi. În jurul secolului al X-lea, intrând în contact cu vikingii, călugării irlandezi strămutați în Islanda au așternut în scris poemele nordicilor. Aproape tot materialul existent astăzi despre mitologia scandinavă provine din Islanda acelor vremuri. Acel material se împarte în două grupuri: Edda și poemele skaldice. Edda este compusă din două manuscrise ce cuprind mituri, povestiri despre vechi eroi și sfaturi pentru viața cotidiană. Primul, numit Codex Regius, este alcătuit din 29 de poeme, iar al doilea din 7. Două astfel de poeme sunt Voluspa („Profețiile Sibylei”) și Havamal („Cuvintele celui Preaînalt”). Poemele skaldice, cum ar fi Marinarul, culese de Snorri Sturluson în secolul al XIII-lea, conțin evenimente istorice, bătălii, relatări din viața cotidiană, succesiunea regilor, etc. Pe lângă acestea există și relatările în proză, așa-numitele saga, majoritatea atribuite aceluiași poet islandez Snorri Sturluson. În saga el a inclus clarificări și explicații ale poemelor Edda, ceea ce a reprezentat un real ajutor pentru înțelegerea religiei nordicilor.

Principalii zei ai scandinavilor se numeau Aesir („As” sau „Ass” la singular, tradus ca „zeu”). Locuiau în Asgard („Grădina zeului”), un loc asemănător cu Grădina Edenului, în care își petrecea timpul dumnezeul biblic, și cu grădina zeilor din Epopeea lui Gilgameș. În Geneza biblică, Grădina Edenului era păzită de „heruvimi şi sabie de flacără vâlvâitoare”; în miturile scandinavilor, Asgardul era păzit de Heimdallr, „cel mai alb dintre zei”, portretizat cu o sabie într-o mână și în cealaltă cu cornul Gjallarhorn. Cele nouă lumi ale Universului erau susținute de...

 

Continuarea aici: http://www.secretelezeilor.ro/9-zeii-scandinavilor/.

8. Zeii canaaneenilor

„Căci Eu îi voi duce în pământul cel bun, unde curge lapte şi miere, după cum m-am jurat părinţilor lor, şi vor mânca, se vor sătura, se vor îngrăşa, se vor îndrepta spre alţi dumnezei şi vor sluji acelora, iar pe mine mă vor lepăda şi vor călca legământul meu, pe care l-am dat lor.” – Yahweh (Deuteronomul 31:20)

Canaanul era o regiune din Orientul Apropiat, situată pe teritoriul Libanului, Israelului, Palestinei, vestului Iordaniei și sud-vestului Siriei de astăzi. Printre cele mai mari orașe-state ale Canaanului se numără Ierihon (unul dintre cele mai vechi din regiune), Ebla (parte a Imperiului Akkadian pe vremea lui Sargon cel Mare și a lui Naram-Sin), Meggido, Kadeș, Tyre, Ierusalim, Byblos (primul oraș din Fenicia, conform legendelor, construit de zeul Kronos) și Ugarit. Deși popoarele semite ale Canaanului aveau identități culturale proprii, indiferent dacă vorbim despre fenicieni, amoniți, amoriți, moabiți, aramei sau israeliți, cu toții fac parte din același grup etnic al canaaneenilor. În secolul al XXI-lea î.e.n., din Canaan au plecat amoriții spre Mesopotamia, unde au distrus ultima dinastie regală sumeriană și au construit orașe-state precum Babilonul. Tot canaaneeni sunt și hycsoșii, care au invadat și condus Egiptul timp de aproximativ o sută de ani, o parte dintre ei întorcându-se în Canaan, iar alta stabilindu-se în sudul Europei ca greci sau eleni. Canaaneeni erau și fenicienii, care în 814 î.e.n. au fondat Cartagina în nordul Africii.

Despre religia canaaneenilor nu s-au știut prea multe, singurele detalii fiind cele din Vechiul Testament și din câteva cronici de la începutul erei noastre. Totul s-a schimbat în 1928, când o peșteră descoperită accidental de un țăran a dus la dezgroparea ruinelor Ugaritului. Săpăturile arheologice au durat din 1929 până în 1970, cu o pauză între 1940 și 1947, din cauza celui de-Al Doilea Război Mondial. Alte inscripții din Levant și tăblițele din orașul Ebla, descoperit în 1964, au completat informațiile oferite de textele din Ugarit, ajutându-i pe cercetători să-și facă o idee despre religia canaaneenilor. S-a observat că religia Canaanului a fost puternic influențată de...

 

Continuarea aici: http://www.secretelezeilor.ro/8-zeii-canaaneenilor/.

7. Zeii grecilor și romanilor

„Cuvântul grec pentru adevăr înseamnă: «a face vizibil ceea ce este ascuns». Adevărul este ascuns şi trebuie descoperit. Nimeni nu îl posedă în mod natural. El sălăşluieşte în adânc, nu la suprafaţă. Suprafaţa existenţei noastre se schimbă, deci este iluzorie. Adâncimea este eternă şi de aceea trainică…” – Paul Tillich (Cutremurarea temeliilor)

În secolul al XVII-lea î.e.n., Egiptul a fost invadat de hicsoși, păstori semiți din nord-vestul Mesopotamiei, numele poporului lor însemnând, în traducerea istoricului evreu Flavius Josephus, „regii păstori”. Hicsoșii și-au stabilit capitala la Zarw, pe care au redenumit-o Avaris, aflată la granițele estice ale Egiptului. După cum scria același Josephus în Contra Apionen, hicsosul Salitis a devenit faraon la Memphis, după el urmând Bnon, Apahmen, Apophis, Iannas și Assis. După ce au condus nordul Egiptului timp de aproape un secol, în jurul anului 1550 î.e.n. hicsoșii au fost izgoniți de către o alianță a prinților egipteni din Theba. Josephus afirma că Thoumosis i-a asediat cu o armată de 480.000 de soldați și i-a obligat să părăsească Egiptul. Astfel, 40.000 de familii de hicsoși au traversat deșertul Sinai și s-au stabilit în Iudeea, unde au construit orașul Ierusalim. Referindu-se tot la hicsoși, filosoful, istoricul și romancierul Hecateu din Abdera scria prin secolul al IV-lea î.e.n. în Istoria Egiptului că egiptenii i-au gonit pe străini din țara lor, majoritatea acestora emigrând în Iudeea, unde au întemeiat multe orașe (cel mai important fiind Hierosolyma), s-au împărțit în 12 triburi și și-au instituit legi și o religie proprie. O altă parte dintre aceștia, condusă de căpetenii eminente ca Danaos și Cadmos, au ajuns în Grecia. Hicsoșii izgoniți din Egipt în Canaan, unde au construit Ierusalimul, sunt cei pe care îi numim astăzi...

Continuarea aici: http://www.secretelezeilor.ro/7-zeii-grecilor-si-romanilor/.

6. Zeii indienilor

„India are meritul de a fi adăugat o nouă dimensiune în Univers: aceea de a exista liber.” – Mircea Eliade (Încercarea labirintului)

A treia mare civilizație a lumii, conform teoriei oficiale, a fost cea din valea fluviului Indus, zonă aflată astăzi în nord-vestul Pakistanului și Indiei și în nord-estul Afghanistanului. Inițial, oamenii acelor locuri venerau o zeiță-mamă care, din imensul ei pântec, a dat naștere tuturor ființelor Pământului. Stau ca mărturie numeroase statuete de argilă care o reprezintă împodobită cu o imensă scufie, cu șiraguri de mărgele ce-i acopereau trupul gol, cu sânii umflați de lapte și cu șolduri largi. Prin jertfele aduse, zeița, numită Devi, îi proteja pe oamenii simpli de spirite și de demoni, asigurându-le în același timp bogăția recoltelor.

La un moment dat, viața liniștită a agricultorilor și a vânătorilor din Valea Indusului a fost dată peste cap de arieni, un popor venit de departe, înarmat până în dinți. Indienii, văzându-i în care trase de către doi sau patru cai, au crezut că sunt atacați de demoni cu pielea albă. Neavând vreo metodă de apărare, locuitorii Văii Indusului nu au avut de ales decât să se supună cuceritorilor mult mai dezvoltați din toate punctele de vedere. Care nu doar au construit orașe mărețe, precum Mohenjo-daro sau Harappa, ci le-au și adus indienilor o religie bine pusă la punct, cu o mulțime de zeități și legende. Astfel a luat naștere hinduismul, al cărui nume provine din „Sindhu”, denumirea dată de arieni fluviului Indus. Prima formă a hinduismului s-a numit brahmanism, vedism, hinduism antic sau brahmanism vedic. Învățăturile brahmanismului au fost cuprinse în cărți sacre, așa cum sunt cele patru Vede (care au fost scrise în sanscrită), completate de treisprezece Upanișade (comentarii explicative). În Vede erau venerați Asura, 33 de mari zei aflați într-o luptă continuă cu...

 

Continuarea aici: http://www.secretelezeilor.ro/zeii-indienilor/.

5. Zeii egiptenilor

„O, Egipt! Egipt! Din știința ta nu vor rămâne decât legende, care vor părea incredibile generațiilor de mai târziu.” – Lucius Apuleius

Conform teoriei oficiale, civilizația egipteană este a doua apărută în lume, după cea sumeriană. În jurul anului 3.100 î.e.n., Men / Menes sau Narmer a unificat Egiptul Inferior cu cel Superior, devenind primul faraon al întregii țări și, bineînțeles, întemeietorul primei dinastii. Cercetătorii, în special egiptologii, se încăpățânează să ignore ceea ce egiptenii antici ne-au transmis prin mai multe surse, cum ar fi scrierile preotului Manetho, ale istoricului grec Herodot, Papirusul Torino sau Piatra Palermo: până la unificarea Egiptului de către primul faraon, țara a fost condusă de două dinastii de zei, una de semizei și una tranzitorie umană.

Despre religia egiptenilor, istoricul Plutarh spunea că este o ştiinţă întunecată şi enigmatică. Egiptenii îşi numeau zeii „ntr”, adică „neteru” sau „neter” la masculin şi „netert” la feminin, cuvinte ce au fost traduse în mod convenţional de către egiptologi prin „zei” şi „zeiţe”. Însă, în egipteana veche, „neter” înseamnă „gardian” sau, cu alte cuvinte, „veghetor”, un nume identic cu „igigi” al sumerienilor. Fiecare oraș important avea propriii „ntr” și mituri, însă zeii erau doar în aparență diferiți. Este posibil ca numele lor să provină din cel al lui Anșar, tatăl lui Anu în miturile akkadiene. Cum numele lui Anșar se scria „nșr” (în limbile semitice nu se scriu vocalele, ci doar consoanele), iar litera egipteană „ț” este echivalentă cu semiticul „ș”, Anșar devine în hieroglifele egiptene „nțr”, care a fost transformat apoi în „ntr” și citit „neteru” / „neter”.

Heliopolis, cel mai important centru religios al Egiptului, venera Marea Eneadă, formată din...

Continuarea aici: http://www.secretelezeilor.ro/zeii-egiptenilor/.

4. Zeii mesopotamienilor

„Îți voi descoperi o taină și îți voi arăta o enigmă păstrată de zei.” – Utnapiștim (Epopeea lui Ghilgameș)

Civilizația sumeriană, apărută la mijlocul mileniului al patrulea î.e.n. în sudul Mesopotamiei (în zona Irakului de astăzi), este considerată cea mai veche din lume. Nu s-a descoperit nici până în ziua de astăzi locul de proveniență al acestei populații ariene (de rasă albă), și nici unde a dispărut în cel de-al doilea mileniu î.e.n. Începând cu 2.900 î.e.n., sumerienii s-au înfruntat timp de șase secole cu akkadienii, primul popor semit consemnat de istorie, pentru a obține supremația în Mesopotamia. După căderea Imperiului Akkadian fondat de Sargon cel Mare, akkadienii au părăsit zona, doar pentru a-și face apariția mai târziu ca babilonieni și asirieni. Într-un final, în cel de-al doilea mileniu î.e.n., sumerienii au dispărut fără urmă, lăsând Mesopotamia în mâinile popoarelor semite. Nu fără a-și lăsa religia ca moștenire, pe care au preluat-o sub diferite forme toate civilizațiile antice.

Sumerienii își spuneau „ug sag gig-ga”, care înseamnă „oamenii cu capetele negre”. Teritoriul lor, pe care îl cunoaștem astăzi ca Sumer, era numit Șumer de akkadieni, Șinar de evrei, Sngr de egipteni și Șanhar de hitiți. Denumirea atribuită de sumerieni pământului lor era Ki-en-gir, care se poate traduce ca „Tărâmul conducătorilor nobili”, o referire la zei, pe care îi numeau „din.gir” („nobilii care dau viață”, într-o traducere liberă), iar akkadienii „illu”. Dingir / Illu erau împărțiți în două categorii: Anunna (numiți Anunnaki sau Anunnaku de akkadieni) și...

 

Continuarea aici: http://www.secretelezeilor.ro/zeii-mesopotamienilor/

3. Decodificarea miturilor

„Citiți voi, copii ai viitorului, și aflați secretele trecutului, atât de îndepărtate de voi, dar atât de aproape prin adevărul lor.” (Papirusul Anana)

Ca orice creștin, nu puteam să nu aflu legenda lui Lucifer, acel înger care a încercat să ia tronul tatălui său, fiind învins de fratele său, Mihail, și exilat apoi pe Pământ, împreună cu acoliții săi. Chiar dacă sună bine această poveste cu intrigi, trădări și războaie divine, aducând puțin cu seria de filme Star Wars, ceva îi lipsește. Logica, în primul rând. De ce ar fi încercat acel înger să detroneze un Dumnezeu omnipotent? Dacă noi, oamenii, știm că nu există nicio ființă care să o poată egala, darămite învinge, cum de nu știa și Lucifer asta, o entitate superioară nouă? Ori poate știa că Dumnezeul biblic nu este atât de puternic pe cât ni se spune, idee care rezultă din odihna de care a avut nevoie după ce a creat lumea. Dacă e așa, înseamnă că religiile sunt fondate pe minciuni. Pe lângă această nelămurire, au apărut și altele. De ce voia Lucifer neapărat tronul? De ce nu s-a luptat Dumnezeu cu el, preferând să îl trimită pe Mihail? Unde era Isus în timpul ăsta? De ce l-a exilat tocmai pe Pământ și nu pe altă planetă? De ce a făcut oamenii pe aceeași planetă pe care erau închiși îngerii decăzuți? De ce l-a lăsat pe Lucifer să le facă rău oamenilor, dacă tot îi iubește atât de mult și le vrea binele? De ce va fi pedepsit abia la sfârșitul lumii și nu mai devreme? Toate aceste întrebări pălesc în fața unui fapt mult mai important: Lucifer este...

Continuarea aici: http://www.secretelezeilor.ro/3-decodificarea-miturilor/

2. Urmele zeilor

„Cei care sunt nepăsători faţă de trecut, vor fi condamnaţi să îl retrăiască.” - George de Santayana

Deși există de mult timp, fenomenul OZN a luat amploare începând cu 1947, când americanul Kenneth Arnold a declarat că a văzut pe 27 iunie nouă „farfurii zburătoare”. Termenul a fost folosit pentru toate aparițiile aeriene inexplicabile până în 1952, când Forțele Aeriene Americane au adoptat termenul OZN, adică Obiect Zburător Neidentificat. În urma observațiilor din ultimele decenii, s-a stabilit că OZN-urile au forme diverse, de la discuri, săgeți, triunghiuri echilaterale, sfere, cupole, cilindri sau mase diforme negre, fără propulsie vizibilă ori audibilă, până la lumini cu capacitatea de a-și schimba rapid direcția sau de a se opri brusc. În multe cazuri, aceste obiecte zburătoare s-au dovedit a fi mijloace de transport ale unor ființe umanoide necunoscute, împărțite de obicei în două mari categorii: cele mici de statură (cu o înălțime ce depășește cu puțin un metru), cu piele de culoare cenușie, cu capete mari și cele înalte (peste 2 metri), cu piele albă, cu păr blond sau alb și cu ochi albaștri, asemănătoare nordicilor din Europa. Nu s-a reușit până în prezent stabilirea naturii ori originii acestor ființe, care sunt totuși considerate extraterestre, deși informațiile pe care le-au transmis oamenilor cu care au intrat în contact sunt adesea contradictorii. De asemenea, nu s-a reușit stabilirea intențiilor acestora ori scopul prezenței lor pe Terra. Din zecile de mii de mărturii adunate până în prezent reiese că acești așa-zis extratereștri obișnuiesc să își facă apariția pe ascuns, la adăpostul nopții, și să răpească oameni pe care îi supun unor experimente misterioase, cel mai adesea de natură sexuală. Au fost lansate diverse teorii despre intențiile cât și despre locul lor de proveniență, însă niciuna nu a fost acceptată în mod convențional. Singurul ipoteză pe care majoritatea omenirii a acceptat-o ca adevăr este cea care susține că misterioșii vizitatori sunt...

Continuarea aici: http://www.secretelezeilor.ro/urmele-zeilor/

1. Introducere

„La început te ignoră. Apoi râd de tine. Apoi luptă împotriva ta. Apoi câștigi.” - Mahatma Gandhi

M-am născut într-un oraș din sud-estul României, pe vremea comunismului. Ca majoritatea copiilor din acea vreme, îmi petreceam vacanțele la bunici, care locuiau într-o comună din apropiere. Bunicii mei erau oameni simpli, gospodari și cu frică de Dumnezeu. Fiind creștini ortodocși, m-au educat în spiritul creștin, așa cum se obișnuia. În fiecare duminică mă duceau la biserică, iar acasă îmi răspundeau la nelămuririle apărute în mod firesc în mintea unui copil curios, așa cum eram. Pe cât puteau, pentru că nici ei nu își înțeleseseră pe deplin religia. Am învățat să citesc la trei ani și jumătate, astfel încât la cinci ani terminasem de lecturat întreaga bibliotecă a bunicilor, precum și cărțile vechi, aruncate în lada din magazie. Printre cărțile bunicilor se găseau câteva religioase, inclusiv Biblia. Deși n-am înțeles prea multe la acea vârstă, îmi plăceau poveștile cu îngeri și ideea existenței unei divinități care ne veghează încontinuu și care ne ferește de rău atât timp cât îi ascultăm poruncile. Însă mitologia creștină nu mi-a ajuns la suflet, ceva din interior mă făcea să o resping. Nu știu exact ce. Poate faptul că mi se impunea să iubesc un zeu pe care nu-l percepeam cu niciun simț, ceea ce nu pot înțelege nici măcar adulții, darămite un copil. Sau poate de vină erau...

Continuarea aici: http://www.secretelezeilor.ro/1-introducere/

Secretele Zeilor - Cuprins

Capitolele se vor completa periodic. 

Introducere
Urmele zeilor
Decodificarea miturilor
Zeii mesopotamienilor
Zeii egiptenilor
Zeii indienilor
Zeii grecilor și romanilor
Zeii canaaneenilor
Zeii scandinavilor
Zeii japonezilor 
Zeii americanilor
Zeii evreilor
Zeii creștinilor
Zeii arabilor
Zeii preistoriei
Simbolurile zeilor
Exilul
Nașterea Domnului
Natura zeilor
Geneza
Sophia
Războiul „stelelor”
Jurassic Park
Gemenii Divini
Nașterea zeilor
Facerea omului 
Veghetorii
Iluminarea
Nabu
Prometheus înlănțuit
Ragnarok
Potopul
Poarta Cerului
Arca lui Noe
Cronologia epocii lipsă
Epoca lipsă
Încrucișările zeilor
Pacea
Tărâmul zeilor
Zeii tracilor
Izvorul vieții
Merele de aur
Războaiele zeilor și oamenilor
Războiul ariano-semit
Amurgul zeilor
Abraam, prințul nomad
Cronologia amurgului zeilor
Urzeala tronului
Manipularea zeilor
Apocalipsa
Zeii din viitor
Epilog

Update-uri:
22.01.2015 - Introducere a fost adăugat.
23.01.2015 - Urmele zeilor a fost refăcut.
25.01.2015 - Decodificarea miturilor a fost adăugat.
  4.03.2015 - Zeii mesopotamienilor a fost refăcut.
10.03.2015 - Zeii egiptenilor a fost refăcut.
19.03.2015 - Zeii indienilor a fost refăcut.
16.04.2015 - Zeii grecilor și romanilor a fost adăugat.
  2.05.2015 - Zeii canaaneenilor a fost adăugat.
26.05.2015 - Zeii scandinavilor a fost adăugat.
  7.06.2015 - Exilul a fost refăcut.
18.06.2015 - Nașterea Domnului a fost adăugat.
29.06.2015 - Natura zeilor a fost adăugat.
11.08.2015 - Geneza a fost refăcut. 
18.08.2015 - Sophia a fost adăugat.
13.09.2015 - Jurassic Park a fost refăcut.
22.09.2015 - Gemenii Divini a fost refăcut.
18.10.2015 - Nașterea zeilor a fost adăugat.
12.11.2015 - Facerea omului a fost refăcut.
20.11.2015 - Războiul „stelelor” a fost refăcut.
27.11.2015 - Zeii evreilor a fost adăugat.
28.11.2015 - Veghetorii a fost refăcut.